ogorî

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ogor.

Pronunție

  • AFI: /o.go'rɨ/


Verb


Conjugarea verbului
ogorî
Infinitiv a ogorî
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ogorăsc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ogorască
Participiu ogorât
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; (spec.) a ara (adânc).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe