omiletică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din omiletic.

Pronunție

  • AFI: /o.mi.le'ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
omiletică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ omiletică invariabil
Articulat omiletica invariabil
Genitiv-Dativ omileticii invariabil
Vocativ omiletică invariabil
  1. disciplină teologică privitoare la principiile și la regulile oratoriei (predicilor) bisericești.


Traduceri

Anagrame

Referințe