oscilă
Etimologie
Din latină oscillum, franceză oscille.
Pronunție
- AFI: /os'ʧi.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului oscilă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | oscilă | oscile |
| Articulat | oscila | oscilele |
| Genitiv-Dativ | oscilei | oscilelor |
| Vocativ | oscilă | oscilelor |
- mic disc de bronz sau de marmură împodobit cu o mască în relief, care era atârnat, la vechii romani, de arborii sacri sau sub colonade.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online