ostatic

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din italiană ostatico.

Pronunție

  • AFI: /os'ta.tik/


Substantiv


Declinarea substantivului
ostatic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ostatic ostatici
Articulat ostaticul ostaticii
Genitiv-Dativ ostaticului ostaticilor
Vocativ ' '
  1. persoană civilă reținută de către un stat (sau de către o organizație) drept garanție pentru realizarea unor obligații asumate de către statul (sau organizația) căruia îi aparține persoana respectivă.


Traduceri