pacificator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pacificateur, italiană pacificatore.

Pronunție

  • AFI: /pa.ʧi.fi.ka'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
pacificator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pacificator pacificatori
Articulat pacificatorul pacificatorii
Genitiv-Dativ pacificatorului pacificatorilor
Vocativ pacificatorule pacificatorilor
  1. persoană care pacifică, care restabilește pacea, liniștea.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pacificator
Singular Plural
Masculin pacificator pacificatori
Feminin pacificatoare pacificatoare
Neutru pacificator pacificatoare
  1. care pacifică, care restabilește pacea, liniștea.


Traduceri

Referințe