panlogism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză panlogisme.

Pronunție

  • AFI: /pan.lo'ʤism/


Substantiv


Declinarea substantivului
panlogism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ panlogism invariabil
Articulat panlogismul invariabil
Genitiv-Dativ panlogismului invariabil
Vocativ panlogismule invariabil
  1. doctrină filozofică după care raționalul și realul sunt noțiuni identice, relațiile logice reprezentând esența realității.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe