realitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză réalité < latină realitas, -atis. Confer germană Realität.

Pronunție

  • AFI: /re.a.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
realitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ realitate realități
Articulat realitatea realitățile
Genitiv-Dativ realității realităților
Vocativ ' '
  1. existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr.
    Realitatea conținută într-o operă literară.
  2. (fil.; la sg.) materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe





interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

realitate f.

  1. realitate