patriță

română

Etimologie

Din germană Patrize.

Pronunție

• AFI: /pa'tri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului patriță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	patriță	patrițe
Articulat	patrița	patrițele
Genitiv-Dativ	patriței	patrițelor
Vocativ	patriță	patrițelor

1. (tipogr.) piesă componentă, de obicei mobilă, cu care se presează materialul într-o matriță și al cărei relief constituie negativul obiectului matrițat.
2. piesă a mașinii tipografice pe care se gravează în relief o literă sau un semn tipografic și cu ajutorul căreia se obține matrița necesară la turnatul literelor și al semnelor tipografice.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• pârțâit

Referințe

• DEX '98 via DEX online