pecingine

română

Etimologie

Din latină petigo, petiginis.

Pronunție

• AFI: /peˈʧin.ʤi.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului pecingine
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pecingine	pecingini
Articulat	pecinginea	pecinginile
Genitiv-Dativ	pecinginii	pecinginilor
Vocativ	pecingine	pecinginilor

1. nume popular dat mai multor boli de piele contagioase, caracterizate prin erupții cu bășicuțe, care, uscându-se, lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi; (p.gener.) eczemă.
2. (fig.) rău care se extinde repede și nestăvilit.
3. (fig.) porțiune de teren (într-o semănătură) de pe care vegetația a dispărut din cauza unor plante parazite sau a unei boli.
4. (fig.) pată de mucegai, de murdărie, de igrasie pe un zid, pe o clădire etc.

Cuvinte derivate

• pecinginos

Expresii

• A se întinde (sau, rar, a se răspândi, a cuprinde etc.) ca pecinginea (ori, rar, ca o pecingine) = a se propaga foarte mult, nestăvilit, pretutindeni; a se lăți

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online