pecingine

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină petigo, petiginis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pecingine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pecingine pecingini
Articulat pecinginea pecinginile
Genitiv-Dativ pecinginii pecinginilor
Vocativ pecingine pecinginilor
  1. nume popular dat mai multor boli de piele contagioase, caracterizate prin erupții cu bășicuțe, care, uscându-se, lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi; (p.gener.) eczemă.
  2. (fig.) rău care se extinde repede și nestăvilit.
  3. (fig.) porțiune de teren (într-o semănătură) de pe care vegetația a dispărut din cauza unor plante parazite sau a unei boli.
  4. (fig.) pată de mucegai, de murdărie, de igrasie pe un zid, pe o clădire etc.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A se întinde (sau, rar, a se răspândi, a cuprinde etc.) ca pecinginea (ori, rar, ca o pecingine) = a se propaga foarte mult, nestăvilit, pretutindeni; a se lăți


Traduceri

Referințe