penalitate
Etimologie
Din franceză pénalité.
Pronunție
- AFI: /pe.na.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului penalitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | penalitate | penalități |
| Articulat | penalitatea | penalitățile |
| Genitiv-Dativ | penalității | penalităților |
| Vocativ | penalitate | penalităților |
- faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară; (p.ext.) pedeapsă judiciară aplicată cuiva.
- (spec.) clauză penală.
- faptul de a fi pasibil de o despăgubire; (p.ext.) despăgubire, amendă.
- (sport) abatere a unui sportiv, în cadrul unei competiții, sancționată de arbitru conform regulamentului de joc: (p.ext.) sancțiune aplicată în urma comiterii acestei abateri.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online