Sari la conținut

perora

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză pérorer.

Pronunție

  • AFI: /pe.roˈra/


Verb


Conjugarea verbului
perora
Infinitiv a perora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
perorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să peroreze
Participiu perorat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a vorbi mult, pe un ton însuflețit și emfatic.
  2. (v.tranz.) (rar) a dezbate, a susține cu înflăcărare o problemă, o teză etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe