perora
română
Etimologie
Din franceză pérorer.
Pronunție
- AFI: /pe.ro'ra/
Verb
| Conjugarea verbului perora | |
| Infinitiv | a perora |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
perorez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să peroreze |
| Participiu | perorat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a vorbi mult, pe un ton însuflețit și emfatic.
- (v.tranz.) (rar) a dezbate, a susține cu înflăcărare o problemă, o teză etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online