perturbație
Aspect
Variante
Etimologie
Din franceză perturbation < latină perturbatio, perturbationis.
Pronunție
- AFI: /per.tur'ba.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului perturbație | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | perturbație | perturbații |
Articulat | perturbația | perturbațiile |
Genitiv-Dativ | perturbației | perturbațiilor |
Vocativ | perturbație | perturbațiilor |
- tulburare produsă în viața unui individ sau a unei colectivități.
- modificare, neregularitate, deranjament în funcționarea unui sistem, a unei mașini, în evoluția unui fenomen etc.; perturbare.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online