pino

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

aragoneză

(aragonés)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pino m.

  1. pin





esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din italiană pino.

Pronunție


Substantiv

pino, pl. pinoj

  1. pin
  2. lemnul acestui arbore





finlandeză

(suomi)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pino
Singular Plural
Nominativ pino pinot
Genitiv pinon pinojen
Partitiv pinoa pinoja
Ilativ pinoon pinoihin
Inesiv pinossa pinoissa
  1. grămadă, maldăr, morman
  2. (cib.) zonă a memoriei alocată pentru stocare temporară; stivă

Cuvinte apropiate





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție


Substantiv

pino m., pini pl.

  1. pin
  2. lemnul acestui arbore

Cuvinte compuse

Cuvinte derivate





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție


Substantiv

pino m., pinos pl.

  1. pin

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate