piroti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /pi.ro'ti/


Verb


Conjugarea verbului
piroti
Infinitiv a piroti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pirotesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pirotească
Participiu pirotit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a fi copleșit de somn; a moțăi, a dormita, a ațipi.
  2. (v.intranz.) a fi abătut și fără vlagă; a tânji, a lâncezi (de boală, de bătrânețe etc.); (p.ext.) a zăcea, a boli, a gogi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe