plombă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Plombe.

Pronunție

  • AFI: /'plom.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
plombă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plombă plombe
Articulat plomba plombele
Genitiv-Dativ plombei plombelor
Vocativ plombă plombelor
  1. lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porțelan etc., folosit pentru această lucrare.
  2. imobil construit în golul dintre alte două clădiri.


Traduceri

Anagrame

Referințe