plombă

română

Etimologie

Din germană Plombe.

Pronunție

• AFI: /'plom.bə/

Substantiv

Declinarea substantivului plombă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plombă	plombe
Articulat	plomba	plombele
Genitiv-Dativ	plombei	plombelor
Vocativ	plombă	plombelor

1. lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porțelan etc., folosit pentru această lucrare.
2. imobil construit în golul dintre alte două clădiri.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aplomb

Referințe

• DEX '98 via DEX online