prăfui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din praf + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /prə.fu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) prăfui
Infinitiv a (se) prăfui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) prăfuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) prăfuiască
Participiu prăfuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu un strat de praf, a (se) umple de praf.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) preface în praf, a (se) mărunți; (p.ext.) a (se) spulbera.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe