predestina

română

Etimologie

Din franceză prédestiner < latină praedestinare.

Pronunție

• AFI: /pre.des.ti'na/

Verb

Conjugarea verbului predestina
Infinitiv	a predestina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	predestinez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să predestineze
Participiu	predestinat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (despre divinitate, destin) a hotărî dinainte soarta cuiva; a sorti, a meni, a ursi.

Cuvinte derivate

• predestinare
• predestinat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• depresanți
• desperanți
• disparente

Referințe

• DEX '98 via DEX online