prigori
română
Etimologie
Din slavă (veche) prigorĕti.
Pronunție
- AFI: /pri.go'ri/
Verb
| Conjugarea verbului (se) prigori | |
| Infinitiv | a (se) prigori |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) prigoresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) prigorească |
| Participiu | prigorit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) (înv. și reg.) a se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare.
- (v.refl.) (fig.) a fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online