proașcă

română

Etimologie

Din a (îm)proșca.

Pronunție

• AFI: /'pro̯aʃ.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului proașcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	proașcă	proaște
Articulat	proașca	proaștele
Genitiv-Dativ	proaștei	proaștelor
Vocativ	proașcă	proaștelor

1. (pop.) cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă.

Expresii

• A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...)

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online