proclet

română

Din bulgară проклeт (proklet).

Declinarea adjectivului proclet
	Singular	Plural
Masculin	proclet	procleți
Feminin	procletă	proclete
Neutru	proclet	proclete

(înv.; adesea substantivat) care a fost excomunicat, anatemizat, blestemat; eretic; (p.ext.) păgân, necredincios.
(reg.; adesea substantivat) ticălos, rău, păcătos, ipocrit.
(reg.) grozav, strașnic, cumplit.