pungăli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pungă.

Pronunție

  • AFI: /pun.gə'li/


Verb


Conjugarea verbului
pungăli
Infinitiv a pungăli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pungălesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pungălească
Participiu pungălit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (pop.) a coase de mântuială, prost, cu împunsături neregulate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe