rărunchi
română
Etimologie
Din latină renunculus.
Pronunție
- AFI: /rəˈrunkʲ/
Substantiv
| Declinarea substantivului rărunchi | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rărunchi | rărunchi |
| Articulat | rărunchiul | rărunchii |
| Genitiv-Dativ | rărunchiului | rărunchilor |
| Vocativ | rărunchiule | rărunchilor |
- (pop.) rinichi.
- interiorul trupului omenesc (considerat ca sediu al vitalității, al sensibilității); (p.ext.) miezul, mijlocul unui lucru.
Expresii
- A avea seu la rărunchi = a fi om cu avere
- A ofta din rărunchi = a ofta din adâncul sufletului
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online