reșcă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'reʃ.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului reșcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reșcă	reșce
Articulat	reșca	reșcele
Genitiv-Dativ	reșcei	reșcelor
Vocativ	reșcă	reșcelor

1. unealtă de pescuit în formă de sac, confecționată din plasă și purtată de pescari în două bărci, folosită la adâncimi mari.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• creșa
• crase

Referințe

• DEX '98 via DEX online