rebec

română

Etimologie

Din franceză rebec.

Pronunție

• AFI: /re'bek/

Substantiv

Declinarea substantivului rebec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rebec	rebecuri
Articulat	rebecul	rebecurile
Genitiv-Dativ	rebecului	rebecurilor
Vocativ	rebecule	rebecurilor

1. vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• becer
• berce

Referințe

• DEX '98 via DEX online