recepționa

română

Etimologie

Din franceză réceptionner.

Pronunție

• AFI: /re.ʧep.ʦi.o'na/

Verb

Conjugarea verbului recepționa
Infinitiv	a recepționa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	recepționez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să recepționeze
Participiu	recepționat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a lua în primire o lucrare tehnică, un material etc., verificându-le calitatea.

   Recepționez o marfă.

2. (în radiodifuziune) a recepta.

Sinonime

• prelua, primi, (fiz.) capta, înregistra, prinde, recepta

Antonime

• emite

Cuvinte derivate

• recepționare
• recepționat
• recepționer, recepționar

Traduceri

a lua în primire

coreeană: 받다 (badda, bat-) (한국어) engleză: receive (English) finlandeză: saada (suomi) franceză: recevoir (français) germană: bekommen (Deutsch), erhalten (Deutsch), empfangen (Deutsch) italiană: ricevere (italiano)

latină: recipere (Latina) neerlandeză: krijgen (Nederlands) poloneză: dostać (polski), otrzymać (polski) slovenă: prejeti (slovenščina) spaniolă: recibir (español) suedeză: få (svenska)

Referințe

• DEX online