reconforta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză réconforter.

Pronunție

  • AFI: /re.kon.for'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) reconforta
Infinitiv a (se) reconforta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) reconfortez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) reconforteze
Participiu reconfortat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) întări, a (se) fortifica, a (se) întrema.
  2. (v.tranz.) (fig.) a reda cuiva energia, încrederea, curajul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe