recuzitoare
română
Etimologie
Din recuzitor.
Pronunție
- AFI: /re.ku.zi'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recuzitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recuzitoare | recuzitoare |
| Articulat | recuzitoarea | recuzitoarele |
| Genitiv-Dativ | recuzitoarei | recuzitoarelor |
| Vocativ | recuzitoareo | recuzitoarelor |
- persoană însărcinată cu procurarea și păstrarea recuzitei unui teatru sau a unui studio cinematografic.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online