refacție

română

Etimologie

Din franceză réfaction.

Pronunție

• AFI: /re'fak.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului refacție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	refacție	refacții
Articulat	refacția	refacțiile
Genitiv-Dativ	refacției	refacțiilor
Vocativ	refacție	refacțiilor

1. reducere a taxelor vamale pentru mărfurile care au suferit de pe urma transportului pe mare, micsorându-și astfel valoarea.

Cuvinte compuse

• refacția căii

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• efracție
• ferecați
• freatice
• frecatei
• refaceți
• refecați

Referințe

• DEX '98 via DEX online