reintegra

română

Etimologie

Din franceză réintégrer < latină reintegrare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului (se) reintegra
Infinitiv	a (se) reintegra
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) reintegrez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) reintegreze
Participiu	reintegrat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a restabili pe cineva într-o funcție, într-o demnitate etc.; a repune pe cineva în drepturile sale.

   A reintegra în serviciu.

2. (v.refl.) a face corp comun cu ceva, a se omogeniza.

Sinonime

• 1: reîncadra
• 2: se îngloba, se contopi

Cuvinte derivate

• reintegrabil
• reintegrare
• reintegrat
• reintegrator
• reintegrație, reintegrațiune

Cuvinte apropiate

• integra

Traduceri

a repune (pe cineva) în drepturi

Vedeți traduceri pentru a reîncadra.

a (se) reîntoarce în familie, în societate

engleză: reintegrate (English) esperanto: integriĝi (Esperanto) franceză: réintégrer (français) germană: wiedereingliedern (Deutsch); reintegrieren (Deutsch) italiană: reintegrare (italiano)

poloneză: ponownie zintegrować (polski), ponownie połączyć (polski) portugheză: reintegrar (português) spaniolă: reintegrar (español) suedeză: återintegrera (svenska)

Referințe

• DEX online