remf

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : REMF
Remf

română

Etimologie

Origine incertă. Probabil din dialectul săsesc rämp, remp.

Legătura cu greacă ῥουφαία (roufaía), originea dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 221) sau tracică (Philippide, II, 731), confer albaneză rrufë, este îndoielnică.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
remf
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ remf invariabil
Articulat remful invariabil
Genitiv-Dativ remfului invariabil
Vocativ remfule invariabil
  1. (bot.) (Aristolochia clematitis) plantă cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe