resemna

română

Variante

• (înv.) resigna

Etimologie

Din franceză résigner (după semna).

Pronunție

• AFI: /re.semˈna/

Verb

Conjugarea verbului se resemna
Infinitiv	a se resemna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă resemnez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se resemneze
Participiu	resemnat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a se împăca cu o situație grea, defavorabilă; a se supune, a accepta, a suporta un rău fără împotrivire.

Sinonime

• se supune

Cuvinte derivate

• resemnare
• resemnat
• resemnație

Traduceri

a se împăca cu o situație neplăcută

engleză: resign oneself (English) franceză: se résigner (français) italiană: resignarse (italiano) neerlandeză: berusten (Nederlands)

portugheză: resignar-se (português) spaniolă: resignarse (español) suedeză: underkasta (svenska) (sig)

Referințe

• DEX online