resuscita

Vezi și : resuscită

română

Etimologie

Din franceză ressusciter.

Pronunție

• AFI: /re.sus.ʧiˈta/

Verb

Conjugarea verbului resuscita
Infinitiv	a resuscita
Indicativ prezent pers. 1 sg.	resuscitez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să resusciteze
Participiu	resuscitat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (med.) a reda funcțiile vitale ale organismului, a repune în funcțiune inima sau respirația oprite, a readuce în simțiri, a face să-și revină.
2. (v.tranz.) a suscita din nou.

Cuvinte derivate

• resuscitare

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din resuscita.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru resuscita.

Anagrame

• răsucești
• stăruiesc
• surescita

Referințe

• DEX '98 via DEX online