retasură
Etimologie
Din franceză retassure.
Pronunție
- AFI: /re.ta'su.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului retasură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | retasură | retasuri |
| Articulat | retasura | retasurile |
| Genitiv-Dativ | retasurii | retasurilor |
| Vocativ | retasură | retasurilor |
- defect al pieselor sau al lingourilor de metal turnate, constând din goluri formate în partea lor superioară în urma contracției metalului în timpul solidificării.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online