reziduu
Variante
Etimologie
Din latină residuum, franceză résidu.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului reziduu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reziduu | reziduuri |
| Articulat | reziduul | reziduurile |
| Genitiv-Dativ | reziduului | reziduurilor |
| Vocativ | reziduule | reziduurilor |
- rest rămas în urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut.
- materie care se depune pe pereții sau pe fundul recipientelor în care se păstrează substanțe lichide.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online