rotunjime

română

Variante

• rotunzime

Etimologie

Din rotund + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /ro.tun'ʒi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului rotunjime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rotunjime	rotunjimi
Articulat	rotunjimea	rotunjimile
Genitiv-Dativ	rotunjimii	rotunjimilor
Vocativ	rotunjime	rotunjimilor

1. calitatea a ceea ce este rotund; (p.ext.) linie, formă rotundă.
2. (la pl.) formă rotundă, plină a trupului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online