rubato

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

  • AFI: /ru'ba.to/


Substantiv


Declinarea substantivului
rubato
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rubato invariabil
Articulat rubatoul invariabil
Dativ-Genitiv rubatoului invariabil
Vocativ ' '
  1. executare liberă din punct de vedere ritmic (potrivit înțelesului cuvintelor din text), în scopul obținerii unei mai mari expresivități.


Traduceri


Adverb

  1. în modul de executare descris mai sus.


Traduceri

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato m., invariabil

  1. rubato

Sinonime





daneză

(dansk)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rubato
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ rubato - invariabil invariabil
Genitiv - - invariabil invariabil
  1. rubato





engleză

(English)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

  • AFI: /ruˈbɑtoʊ/


Substantiv

rubato, pl. rubatos

  1. rubato





esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato

  1. rubato





estoniană

(eesti)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato

  1. rubato





franceză

(français)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

  • AFI: /ʁu.ba.to/


Substantiv

rubato m., rubatos pl.

  1. rubato
    Les musiciens romantiques abusent du rubato.





indoneziană

(Bahasa Indonesia)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato

  1. rubato





italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul rubare.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rubato
Singular Plural
Masculin rubato rubati
Feminin rubata rubate
  1. furat

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din tempo rubato.

Substantiv

rubato m., invariabil

  1. rubato

Sinonime

Referințe

Etimologie

Derivate regresiv din rubare.

Verb

  1. forma de participiu perfect pentru rubare.





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato

  1. rubato





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rubato
m. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ rubato - invariabil invariabil
Genitiv - - invariabil invariabil
  1. rubato





poloneză

(polski)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rubato

  1. rubato





portugheză

(português)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

  • AFI: /ʁu'βatu/


Substantiv

rubato m., invariabil

  1. rubato





spaniolă

(español)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

  • AFI: /ru'βato/


Substantiv

rubato m., invariabil

  1. rubato





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din italiană rubato.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rubato
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ rubato rubaton invariabil invariabil
Genitiv rubatos rubatons invariabil invariabil
  1. rubato