ruptaș

română

Etimologie

Din ruptă + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /rup'taʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului ruptaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ruptaș	ruptași
Articulat	ruptașul	ruptașii
Genitiv-Dativ	ruptașului	ruptașilor
Vocativ	ruptașule	ruptașilor

1. contribuabil care, plătind darea numită ruptă, era scutit de orice bir.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• surpat

Referințe

• DEX '98 via DEX online