săculeț

română

Etimologie

Din sac + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /sə.ku'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului săculeț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	săculeț	săculețe
Articulat	săculețul	săculețele
Genitiv-Dativ	săculețului	săculețelor
Vocativ	săculețule	săculețelor

1. diminutiv al lui sac; săculeț, săcușor.
2. sedilă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cățeluș
• cetașul
• ascetul
• castule
• asculte

Referințe

• DEX '98 via DEX online