sălbăticiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din sălbatic + sufixul -iune.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
sălbăticiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sălbăticiune sălbăticiuni
Articulat sălbăticiunea sălbăticiunile
Genitiv-Dativ sălbăticiunii sălbăticiunilor
Vocativ sălbăticiune sălbăticiunilor
  1. animal sălbatic.
  2. epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație.
  3. loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic.


Traduceri

Referințe