săpător

română

Etimologie

Din a săpa + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /sə.pə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului săpător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	săpător	săpători
Articulat	săpătorul	săpătorii
Genitiv-Dativ	săpătorului	săpătorilor
Vocativ	săpătorule	săpătorilor

1. persoană care se ocupă cu săpatul, care muncește cu sapa.
2. persoană care sapă în lemn, în piatră etc.

Cuvinte derivate

• săpătoare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• răposat

Referințe

• DEX '98 via DEX online