salvamar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din salva (re) + mar (ină).

Pronunție

  • AFI: /sal.va'mar/


Substantiv

  1. serviciu specializat (la mare) în prevenirea și acordarea de ajutor celor în pericol de înec.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
salvamar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ salvamar salvamari
Articulat salvamarul salvamarii
Genitiv-Dativ salvamarului salvamarilor
Vocativ salvamarule salvamarilor
  1. persoană calificată care face parte din salvamar; (rar) salvamarist.


Traduceri

Referințe