sfărâmă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Confer a sfărâma.

Pronunție

  • AFI: /sfə'rɨ.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfărâmă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfărâmă sfărâme
Articulat sfărâma sfărâmele
Genitiv-Dativ sfărâmei sfărâmelor
Vocativ sfărâmă sfărâmelor
  1. (rar) sfărâmătură.


Traduceri

Referințe