sfărâmă

Vezi și : sfărâma

română

Etimologie

Din verbula sfărâma.

Pronunție

• AFI: /sfəˈrɨ.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului sfărâmă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sfărâmă	sfărâme
Articulat	sfărâma	sfărâmele
Genitiv-Dativ	sfărâmei	sfărâmelor
Vocativ	sfărâmă	sfărâmelor

1. (rar) sfărâmătură.

Cuvinte apropiate

• sfărâma
• sfărâmare
• sfărâmat
• sfărâmicios
• sfărâmător

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din sfărâma.

Pronunție

• AFI: /sfəˈrɨ.mə/
• AFI: /sfə.rɨˈmə/ (forma de perfect simplu)

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru sfărâma.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru sfărâma.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru sfărâma.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru sfărâma.

Referințe

• DEX '98 via DEX online