snowflake

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din snow („zăpadă, nea”) +‎ flake („fulg”).

Pronunție

  • AFI: /ˈsnəʊˌfleɪk/
  • (SUA) AFI: /ˈsnoʊˌfleɪk/


Substantiv

snowflake, pl. snowflakes

  1. (met.) fulg (de zăpadă, de nea)
    Huge snowflakes suddenly filled the air.
  2. (bot.) omătuțe
  3. (ornit.) pasărea-omătului, presură-de-iarnă, presură-de-omăt
  4. (argou, în mod sarcastic) om special, raritate, unicitate
    Well, aren't you a special snowflake?
  5. (argou, peior.) (om) alb

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe