soață
română
Etimologie
Din latină socia.
Pronunție
- AFI: /'so̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului soață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | soață | soațe |
| Articulat | soața | soațele |
| Genitiv-Dativ | soaței | soațelor |
| Vocativ | soață | soațelor |
- (astăzi rar) soție, nevastă.
- (înv.) tovarășă; colaboratoare; prietenă.
- (înv.) persoană, obiect, faptă asemănătoare alteia; pereche.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online