sportivitate
Etimologie
Din franceză sportivité.
Pronunție
- AFI: /spor.ti.vi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului sportivitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sportivitate | invariabil |
| Articulat | sportivitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | sportivității | invariabil |
| Vocativ | sportivitate | invariabil |
- însușirea de a fi sportiv; disciplină, conduită, atitudine cinstită, leală, plină de respect a unui sportiv față de partenerii și de adversarii săi.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online