strămoș

română

Etimologie

Din stră- + moș.

Pronunție

• AFI: /strə'moʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului strămoș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strămoș	strămoși
Articulat	strămoșul	strămoșii
Genitiv-Dativ	strămoșului	strămoșilor
Vocativ	strămoșule	strămoșilor

1. persoană care a trăit cu câteva generații înaintea cuiva și care aparține aceleiași familii; (la m. pl.) generații anterioare, înaintași care au trăit într-o epocă îndepărtată; străbun, străbunic.
2. străbun.

Cuvinte derivate

• strămoașă
• strămoșesc
• strămoșește

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online