strung
Etimologie
Din slavă (veche) strungŭ.
Pronunție
- AFI: /strung/
Substantiv
| Declinarea substantivului strung | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strung | strunguri |
| Articulat | strungul | strungurile |
| Genitiv-Dativ | strungului | strungurilor |
| Vocativ | strungule | strungurilor |
- mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operația de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimțuire etc. prin așchiere a unei piese.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online