Sari la conținut

strunji

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din strung.

Pronunție

  • AFI: /strun'ʒi/


Verb


Conjugarea verbului
strunji
Infinitiv a strunji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
strunjesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să strunjească
Participiu strunjit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a prelucra un material cu ajutorul strungului; a da la strung; a struji, a strungări.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe