substrat
Etimologie
Din franceză substrat < latină substratum.
Pronunție
- AFI: /sub'strat/
Substantiv
| Declinarea substantivului substrat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | substrat | substraturi |
| Articulat | substratul | substraturile |
| Genitiv-Dativ | substratului | substraturilor |
| Vocativ | substratule | substraturilor |
- (fil.) bază materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; bază materială unității, a omogenității diferitelor obiecte; (p.ext.) conținut.
- strat peste care s-a așezat alt strat.
- (cu sens colectiv) elemente pătrunse într-o limbă din limba populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și limba proprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei colonizări.
- substanță chimică asupra căreia acționează un ferment.
- (fig.) motiv, cauză adevărată (dar ascunsă) a unei acțiuni, a unei întâmplări, a unei porniri etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online