sultă

română

Etimologie

Din franceză soulte.

Pronunție

• AFI: /'sul.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului sultă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sultă	sulte
Articulat	sulta	sultele
Genitiv-Dativ	sultei	sultelor
Vocativ	sultă	sultelor

1. sumă de bani reprezentând diferența de valoare dintre două lucruri care se schimbă între ele ori dintre valoarea părții ce i se cuvine unei persoane într-o moștenire și valoarea lucrurilor ce i se atribuie cu ocazia împărțelii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• lușat
• salut

Referințe

• DEX '98 via DEX online